Aminteşte nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton Pann (de la care s-au păstrat valoroase cărţi şi documente) dar şi de şcoala veche. Atestată de cronica locală la anul 1495, când „s-au zidit şcoala şi biserica", şcoala din Schei îşi confirmă existenţa în condiţiile anului 1390, când se emite Bula papală a lui Bonifaciu al IX-lea, pentru ca un Omiliar manual şcolar descoperit recent presupune existenţa şcolii în veacurile XI-XII.
In tot timpul existenţei sale, în jurul şcolii s-a fondat un focar de cultură, tipărindu-se cele dintâi cărţi de cultură în limba română prin teascurile diaconului Coresi, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către braşoveanul Dimitrie Eusta-tievici (1757), primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Şoanu, formân-du-se şi o adevărată şcoală de copişti prin activitatea de traducere, copiere şi transcriere a cărţilor de cultură şi cult de către slujitorii bisericii şi ai şcolii.
In tot timpul existenţei sale, în jurul şcolii s-a fondat un focar de cultură, tipărindu-se cele dintâi cărţi de cultură în limba română prin teascurile diaconului Coresi, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către braşoveanul Dimitrie Eusta-tievici (1757), primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Şoanu, formân-du-se şi o adevărată şcoală de copişti prin activitatea de traducere, copiere şi transcriere a cărţilor de cultură şi cult de către slujitorii bisericii şi ai şcolii.