Sala "Cartea, factor de unitate naţională"
In condiţii medievale, obligaţi să trăim despărţiţi arbitrar în ţinuturi diferite, cartea şi limba ei română a ţinut laolaltă unit spiritual acest popor.
In acesta sala sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română medievală.: „Biblia de la Bucureşti" (1688), „Cazania lui Varlaam" (1643), „îndreptarea legii" de la Târgovişte (1652), un „Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpuş-neanu, manuscrise de înţelepciune creştină din veacul al XV-lea (din Transilvania), cărţile Şcolii Ardelene (Lexiconul de la Buda, „Istoria pentru începutul românilor în Dachia" şi „Ortografia română" ale lui Petru Major ş.a.).
Complementar, cele peste 80 hrisoave domneşti, înscrise pe pergament şi aurite, confirmă permanentele legături intre ţinuturile româneşti.
In acesta sala sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română medievală.: „Biblia de la Bucureşti" (1688), „Cazania lui Varlaam" (1643), „îndreptarea legii" de la Târgovişte (1652), un „Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpuş-neanu, manuscrise de înţelepciune creştină din veacul al XV-lea (din Transilvania), cărţile Şcolii Ardelene (Lexiconul de la Buda, „Istoria pentru începutul românilor în Dachia" şi „Ortografia română" ale lui Petru Major ş.a.).
Complementar, cele peste 80 hrisoave domneşti, înscrise pe pergament şi aurite, confirmă permanentele legături intre ţinuturile româneşti.